Intrebare...intrebari...?

Am observat faptul ca la noi in tara exista foarte multe cazuri de adulti care intretin relatii sexuale cu minori, relatii din care uneori mai rezulta si alti copii. Ceea ce ma ingrijoreaza este ca nu am auzit pe nimeni, din adultii respectivi, sa fi patit ceva, sa fi fost trasi la raspundere sau poate au fost dar mult prea tarziu, dupa ce raul a fost facut deja. Cert este ca nu se aude nimic de ei.
Cred ca ar trebui sa se mearga si mai departe in sensul ca eu ca cetatean al acestui stat daca am cunostinta de un astfel de caz sa ma adresez organelor abilitate care sa ia masurile cuvenite. Daca cei doi se iubesc cu adevarat sunt sigura ca ar putea astepta pana devine si celalalt major si este stapan pe deciziile sale.
Daca ar fi sa ma refer la multele cazuri prezentate la TV de copii mame de copii sunt sigura ca persoanele din preajma acestora cunosteau date despre relatia lor si poate ar fi putut preveni necazurile respective.

Oare noi nu avem nici o responsabilitate fata de copiii respectivi?

DE CE NU FACEM NIMIC?

Pentru ca nu stim ca este datoria noastra...; nu stim ca putem face ceva...;nu stim ce am putea face...;nu ne invata nimeni...;nu ne pasa...
Noi ne ascundem fiecare in spatele unui astfel de NU si copilul respectiv sufera in continuare si cu el noi toti.

P.S.: Acest lucru imi aduce aminte ca pe vremea lui Ceausescu daca o fata striga pe strada se gasea cineva sa ii sara in ajutor (sau macar sa o intrebe ce a patit); daca o doamna se impiedica ceilalti o ajutau sa-si ridice sacosele de pe jos (nu pentru a le fura); daca un om zacea pe jos cei din preajma incercau sa-l ridice, sa descopere ce a patit.
Nu vreau sa pozez intr-o fanatica, intr-o aparatoare a comunismului, nicidecum, vreau doar sa subliniez faptul ca tare ne-a mai inrait capitalismul acesta!!...
...Sau poate totul se afla distorsionat in mintea mea pentru ca perioada comunista pe care am cunoscut-o eu s-a suprapus cu copilaria? Dar..., NU, nu cred acest lucru pentru ca cine a trait atunci stie exact ca oamenii erau mai uniti; erau tori uniti impotriva sistemului. Bine... sa nu credeti ca am uitat de corupti, de informatori si asa mai departe, dar eu ma refer aici la oamenii obisnuiti (cel putin asa ii percepeam eu). Acum, insa, fiecare este pentru el. Sau hai sa facem o diferenta de nuanta: si atunci fiecare era pentru el (ca se temeau sa nu zica ceva la cineva care nu trebuia sa afle), dar asta nu insemna ca trebuie sa calce pe altul in picioare pentru asta.

Nu vreau sa spun ca capitalismul este de vina pentru nepasarea oamenilor, dar cu siguranta are o influenta si de asemenea o intretine.