MySpace Layouts
MySpaceLayouts

miercuri, 15 iulie 2009

Organisme modificate genetic (OMG)


Prezentate ca o sursă alternativă de hrană, OMG constituie, pe plan mondial, subiectul unor dezbateri vehemente. Organizaţiile de mediu şi cele sanitare denunţă influenţa lor negativă asupra sănătăţii.

In dictionar gasim: Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăţi noi.

Cum a aparut prima "fiinţă" modificată genetic?
În 1973, Stanley Cohen, de la Stanford University School of Medicine şi Herbert Boyer, de la University of California au obţinut primul OMG, prin intermediul biologiei moleculare.
Ei au clonat o genă de broască în interiorul bacteriei numite Escherichia coli, demonstrând că este posibil să se transfere material genetic de la un organism la altul prin intermediul unor "vectori" capabili să se autoînmulţească. Acest experiment spectaculos a provocat discuţii aprinse în rândul comunităţii ştiinţifice si după un moratoriu internaţional, în 1974, la Conferinţa Asilomar ţinută în Pacific Grove, California, s-a stabilit că rezultatele experimentelor de modificare a ADN-ului trebuie să respecte norme severe, acceptate de National Institutes of Health şi de comunitatea ştiinţifică mondială. În ciuda acestor prevederi, din 1976 şi până astăzi, OMG au devenit un element"obişnuit" al domeniului ştiinţific şi industrial.

In anul 1994 pentru prima data in istorie, o planta modificata genetic a fost cultivate in scop commercial. Introducerea in SUA a soiului de rosie FlavrSavr a marcat inceputul unei noi ere in domeniul agriculturii. Totusi prima recolta de soia si porumb MG era pe punctual de a fi exportata spre Europa, consumatorii de pe continent si-au exprimat dezacordul fata de aceste alimente.

In ce tari se cultivă plante modificate genetic?
În lume există 21 de ţări care cultivă organisme modificate genetic, printre care se află Africa de Sud, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Filipine, India, Mexic, Paraguay, România, Spania, Statele Unite şi Uruguay. Statisticile arată că dintre acestea, mai mult de jumatate din aceste ţări au depăşit suprafaţa limită de 50.000 de hectare admisă cu scop experimental. Pe lângă soia modificată genetic, în lume se mai cultivă în cantităţi mari şi bumbacul (India), dar şi orezul (China).

În ceea ce priveşte UE, anul trecut, şapte state – Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate în lume, în UE este permis doar porumbul. Alte state europene, printre care Franţa, Grecia, Austria sau Ungaria, renunţaseră deja la aceste culturi controversate.

Riscurile determinate de OMG-uri asupra sanatatii
Principalele griji referitoare la siguranta alimentelor care contin OMG-uri se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:
1. Testele analitice existente si bazele de date continand substantele toxice naturale sau nutrientii prezenti in alimentele conventionale nu sunt adecvate pentru a testa modificarile neintentionate ale derivatelor GE;
2. Ingineria genetica poate afecta in mare masura toxinele, alergenii sau nutrientii din alimente;
3. Alergiile associate alimentelor pot fi exacerbate prin inginerie genetica;
4. Folosirea genelor marker care confera rezistenta la antibiotice in unele alimente GE ridica probleme de sanatate.

Plante modificate genetic cultivate in Romania in scopuri comerciale
Romania are o istorie relativ indelingata in ceea ce priveste cultivarea soiurilor MG. Avand in vedere ca primele soiuri de soia si porumb modificate genetic au fost cultivate in America de Nord in anul 1996, Romania a inceput cultivarea acestora doar doi ani mai tarziu.Conform Ministerului Agriculturii, in Lista oficiala a soiurilor de plante de cultura din Romania pe anul 1998 au fost introdusi 12 hibrizi de cartof, soia, sfecla de zahar si porumb MG.

Suprafeţele agricole cultivate cu porumb transgenic au crescut, de 20 de ori astfel ca tara noastră ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu porumb modificat genetic.

Un studio publicat de Guvernul Austriei si citat de GreenPeace sustine ca organismele modificate genetic pot genera probleme de sanatate. Studiul arata ca fertilitatea soarecilor de laborator hraniti cu porumb modificat genetic a fost serios afectata, acestia putand procrea doar intr-o mica masura, comparative cu cei hraniti cu mancare naturala.

Concluzii
In Romania se cultiva la scara larga soiuri modificate genetic, dar nu exista un sistem functional de separare a culturilor modificate de cele nemodificate genetic si nici un sistem de etichetare a alimentelor care contin OMG-uri. Soiul de soia RR, precum si cel de porumb Bt sunt cultivate pentru comercializare in Romania cel putin incepand cu anul 1999. De asemenea au existat si distibuiri de soiuri de porumb si sfecla de zahar MG. Din cauza lipsei unui sistem de monitorizare post-aprobatorie a OMG-urilor, precum si a unui sistem functional de separare a culturilor modificate genetic de cele nemodificate, intreaga productie agricola a Romania devine suspecta de contaminare cu OMG-uri, indiferent daca aceasta este rezultatul unei polenizari incrucisate sau a neidentificarii si separarii culturilor modificate de cele nemodificate genetic.

Legea romana referitoare la OMG-uri nu se armonizeaza cu prevederile UE in domeniu. Politica Europei referitoare la OMG-uri a devenit foarte restictiva, ca raspuns la ingrijorarile fata de siguranta alimentatiei exprimate de consumatori. Moratoriul impus de UE inca din octombrie 1998 in legatura cu aprobarea de noi OMG-uri nu va fi ridicat pana la definitivarea regulilor privind urmarirea, etichetarea si durabilitatea acestora. Unele dintre soiurile MG cultivate in (sau importate de catre) Romania nu sunt aprobate de catre UE. Daca aceste OMG-uri nu vor fi aprobate de catre UE pana la aderarea Romaniei, ele vor trebui sa fie retrase de pe piata cu costuri considerabile. Mai mult decat atat, conform directivei UE nr. 2001/18/EC, revizuita, toate soiurile MG cultivate in prezent in Romania vor trebui sa fie retrase de pe piata pana cel tarziu in 2008, deoarece contin gene ce confera rezistenta la antibiotice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails